Mark 16:1-8

Învierea lui Isus

(Mt. 28:1-8; Lc. 24:1-12; Ioan 20:1-18)

1După ce a trecut ziua de Sabat, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salome au cumpărat miresme, ca să se ducă să-L ungă. 2Și, în prima zi a săptămânii, foarte de dimineață, în timp ce răsărea soarele, au venit la mormânt. 3Ele își ziceau una către alta: „Cine ne va rostogoli piatra de la intrarea mormântului?“.

4Însă când s-au uitat, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese rostogolită. 5Intrând în mormânt, au văzut un tânăr îmbrăcat într-o robă albă, șezând în partea dreaptă, și s-au înspăimântat.

6Însă el le-a zis: „Nu vă înspăimântați! Voi Îl căutați pe Isus din Nazaret, Cel Care a fost răstignit. A înviat; nu este aici! Iată locul unde-L puseseră! 7Dar duceți-vă și spuneți-le ucenicilor Lui și lui Petru că El merge înaintea voastră în Galileea. Acolo Îl veți vedea, așa cum v-a spus“.

8Ele au ieșit și au fugit de la mormânt, căci erau cuprinse de tremur și de uimire. Și n-au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau.
Unele mss încheie cartea cu v. 8. Câteva mss grecești târzii (sec. VII-IX) conțin atât un epilog lung al Evangheliei după Marcu (vv. 9-20), cât și un epilog scurt (inclus înaintea epilogului lung): Ele le-au relatat pe scurt celor din jurul lui Petru tot ce li se poruncise. După aceste lucruri, Isus Însuși a trimis, prin ei, de la est la vest, proclamarea sfântă și nepieritoare a mântuirii veșnice. Amin. O versiune latină veche (sec. al II-lea) conține numai acest epilog scurt.


Copyright information for RonNTR